Intr-o lume imensa , uneori cand ma privesc si vad cat sunt de mica, un copil ce incearca sa atinga visurile cele mai imposibile, zambetul fals intr-o dimineata cand ma trezeste un mesaj, ochii in spatele carora se ascunde un ocean de lacrimi, parul rebel lung,oarecum saten...respir aerul fericirii cand lumea ma inconjoara, ramanand doar azotul tristetii cand o piesa trista imi inunda neuronii sufletului�.fac fata unui crud adevar, ma amagesc ca trecutul l-am uitat, ma uit inainte da ma speria singuratatea si necunoscutul...ma privesc in oglinda aburita si oricat de hotarata sunt, ma las prada unui destin ce nu stiu unde ma va duce�.am renuntat sa sper si sa visez, traiesc fiecare minut fara ca gandurile mele sa se zbata intre da si nu�.intre alegeri pe care nu stiu sa le iau�.reactie pe moment, fiindca lumea nu se opreste in loc�totul trece�lasand un urma rani ce nu se vor inchide niciodata, pansamente pline de sangele suferintei�.dar cum exista boala, exista si vindecarea�O lume inchisa, o lume a mea..oare asta vreau?...mai multa maturitate in ganduri...mai mult optimism...mai mult timp pentru a cunoste acest ocean adevarului...am totul si totodata nimic dar nu simt ce as vrea, ce m-am asteptat sa simt....sunt tot eu ingropata in amintiri si vise, traind un moment frumos...si atat!
Add Applications...
Add as a Friend
Send Message
Leave Comment
Add to Favorites
Give 'em Five
Use This Skin
Report Abuse
